Recapitulare!

Ce a trecut timpul…

Mă gândesc la ce făceam acum 3 -4  ani şi la ce am făcut între timp..Mă gândesc fără un motiv anume, e seară şi n-am ce face. Umblu un pic în colţurile de mult uitate ale minţii şi încep să-mi aduc aminte că acum 4 ani eram în liceu în clasa a XII-a F. Mare lucru nu se întâmpla în perioada respectivă, teoretic trebuia să învăţăm…şi învăţam cu Eddie la terasă la Niva, şi la Mara sau Ştefănel (Nu-i aşa Bulă? Frumoase vremuri!) În toată clasa a XII nu cred că a fost un eveniment atât de important demn de menţionat aici…Da, eram o gaşcă destul de numeroasă, ne strângeam la bere şi alte porcării cel puţin o dată pe săptămână dar după cum am prezis încă de pe atunci nu a mai rămas nimeni…sunt ani de când nu am mai stat la masă la o bere. Oricum, a fost o oarecare perioadă de formare, o perioadă în care începeai să înveţi în cine să ai încredere…să   „citeşi” caracterul oamenilor cu alte cuvine. Bineînţeles că nu am reuşit atunci să îmi însuşesc aceeastă „calitate”. Nici acum nu cred că excelez la acest capitol pentru că nu de puţine ori mă pripesc când vine vorba de păreri cu privire la o anumită persoană. Dar nu asta vreau să scot în evidenţă acum! Oricum, aveam 18 ani…aproape 19 şi nu mă interesa absolut deloc viitorul. Voiam doar să trăiesc clipa, şi reuşeam! Ajuns la BAC nu aveam nici un fel de emoţie, eram sigur pe mine cu toate că nu mă omorâsem cu învăţatul şi am ieşit cu fruntea sus de fiecare dată. Mi se pare că în anul respectiv am ratat marea, marea fiind marea mea dragoste (ce repetiţie). A urmat facultatea! Cea mai mare greşeală din viaţa mea: Electrotehnica! Nici azi nu-mi pot da seama ce dracu a fost în capul meu în momentul în care am păşit pentru prima dată în facultatea respectivă. Acum, în anul III , simt deja că nu mai suport. Cred că mă voi înscrie la comunicare în toamna asta. Măcar fac ce-mi place, deşi am pierdut 3 ani. Din facultate nu am amintiri absolut deloc…Urât! Faţă de primii 3 ani de liceu…primii 3 ani de facultate sunt egali cu zero. Dacă aş povesti despre liceu(a nu se înţelege clasa a XII de care povesteam mai sus) nu cred că mi-ar ajunge o zi! Am mai căpătat prieteni falşi, alţii de încredere…oameni cu care mă înţeleg foarte bine azi…sunt puţini…doi, trei! Dar sunt acolo dacă ai nevoie de ei şi asta mă bucură. Anul 2..anul 2 a fost anul în care am avut primul job. Ceva total ciudat pentru unul ca mine…sunt un leneş. Dar poate că am fost împins de faptul că făceam ceea ce îmi plăcea. Designer grafică la o firmă craioveană. Destul de promiţător…Am căpătat ceva cunoştinţe şi acolo. Am devenit amic cu unele persoane…până am ajuns la ideea că mă plafonez…voiam mai mult şi acolo deja nu mai progresam…voiam mai sus! Am demisionat încercând să-mi văd de facultatea care nu-mi plăcea. Tot în anul doi am aderat şi la ong-ul facultăţii din care făceam parte. Am ajuns la un moment dat în conducerea asociaţiei dar am avut încredere prea mare în prietenii de altă dată, motiv care a dus la demisia mea…Nu-i nimic! Am mers înainte cu capul sus…de ce să fiu sclav şi să pup în cur? Puteam mai mult…În acelaşi an, mi se oferit oportunitatea să încep un nou ong împreună cu nişte cunoştinţe. Am acceptat cu mare plăcere şi încă supravieţuim făcând nişte proiecte destul de interesante pentru grupul nostru ţintă. Între timp, vacanţele le petreceam la mare…2 Mai, Vama Veche. Frumoase locuri! Mai am puţin şi ajung şi în vara asta! Anul III de facultate nu m-a găsit foarte bine, ci sictirit de ceea ce se întâmpla în facultatea respectivă…de la cel mai jalnic profesor până la cel mai „şmecher”, toţi luau bani şi nici nu-ţi acordau 2 minute de atenţie dacă strigai la ei.

DA MĂ, VOI… PROFESORII DE LA ELECTROTEHNICĂ…VOI CARE NU TRECEŢI UN STUDENT DACĂ NU VĂ CUMPĂRĂ CARTEA ÎMPUŢITĂ PE CARE O COPIAŢI DE LA UN ALT PROFESOR SAU DACĂ NU DĂ 100 DE EURO! VOI CARE V-AŢI FUTE ÎN CUR PENTRU 50 DE EURO PRIMIŢI DE LA UN STUDENT! VOI CARE AŞTEPTAŢI ÎN FAŢA FACULTĂŢII SPUNÂND „AI CEVA PENTRU MINE” ? VOI CARE LA ÎNCEPERA ANULUI  URAŢI SUCCES STUDENŢILOR ŞTIIND ÎNCĂ DE PE ATUNCI CĂ SOARTA LOR DEPINDE DE SUTELE DE EURO CE VĂ INTRĂ ÎN BUZUNAR. ŞTIŢI BĂ CUM E SĂ UMBLI DISPERAT PE HOL CĂ NU MAI AI 5LEI SĂ FACI 2 MILIOANE SĂ IEI 5-UL? ŞI VOI VĂ LĂFĂIŢI ÎN BANI…MILOGII DRACU!

Dar să revin, că m-am înfierbântat…

Anul ăsta în Martie, m-am apucat de paraşutism. Am mai spus-o şi o spun iar: Aşteptam de 16 ani acest moment! Sunt fericit aici unde sunt…îmi e de ajuns că-s pe aerodrom printre avioane…e visul meu. Nu pot spune foarte multe pentru că nu ştiu cum să descriu sentimentul. E ca zborul…n-ai ce să descrii. Încearcă şi vei vedea!

Pentru cei ce nu m-au văzut demult, m-am mutat din Lăpuş…acum stau în Romaneşti la bunici. În caz că ajungeţi în Lăpuş…e tata acolo, vă dă el indicaţii! ) Am „aproape” acelaşi număr de telefon, dacă nu mă înşel! :p

Pe plan personal sunt în mare parte mulţumit de ceea ce am făcut de-a lungul acestei perioade…desigur, există şi regrete. Prieteni pe care nu-i mai vezi…oameni în care aveai încredere şi te-au dezamăgit…dar predomină lucrurile bune: BAC trecut fără stres, intrat la facultate fără stres, un job bun, un ong care m-a dezvoltat, alt ong care mă dezvoltă, o funcţie în cadrul clubului de paraşutism, aceiaşi iubită de  3 ani şi…şi lucrurile merg înainte…oricum, vreau mai mult…nu mă opresc aici! Rezerva de planuri de viitor este abia la început. Ne auzim peste ceva timp cu încă o recapitulare…Voi ce aţi făcut în tot timpul ăsta?

P.S.: Descrierea de mai sus a fost făcută în linii mari deoarece aş fi plictisit cu toate celelalte chestii pe care le-am mai făcut! Oricum, sunt sigur că am uitat multe!