Blog-uri la mare căutare în campanie

Ce ţi-e şi cu tehnologia asta domne’!

Bătălia electorală se mută pe blog-uri. Bineînţeles acolo unde sunt acceptate comentariile de către moderatori. (bine ar fi să se accepte toate comentariile, şi pro şi contra…).

Dar hai să nu judecăm greşit…ceea ce vor să evidenţieze oamenii politici din România este faptul că domniile lor sunt foarte responsabili şi dupa toate drumurile din judeţ şi din oraş seara, liniştiţi…în faţa şemineelor din casele luxoase, stau şi povestesc pe blog ceea ce au făcut în campanie.

Printre picăturile de vin scump şi bere bună, la care eu ca cetăţean al acestei ţări nici măcar nu visez, se mai face loc şi de încă un rând scris în scârbă, în care să le explice la ” proştii cu care vor câştiga alegerile ” ce se întâmplă şi cât de frumoasă este viaţa de campanie şi ce impact are faptul că ei ca nişte personalităţi demne de respect, merg din poartă în poartă cerşind voturi.

Asta, în cazul în care  moderatorii blog-ului sunt chiar persoanele respective. Dar până la urmă, ce rost are să scriu eu, ditamai politicianul, nu? Pot să îi dau unuia 50lei şi să îşi piardă el timpul scriind pe un blog pe care poate nu-l citeşte nimeni. Nu-i aşa?

Dar e de impact băieţi. Recunoaşteţi.

Şi chiar şi aşa….nu am văzut un articol interesant pe vreunul din blog-urile politicienilor craioveni…pe mine ca cetăţean nu mă interesează faptul că x politician a fost în comuna y, împreună cu z. Pe mine m-ar interesa reacţiile oamenilor. Cum se comportă în funcţie de vârstă. Cât de receptivi sunt bătrânii. Cei fără case cum vă primesc? Astea-s chestiile importane care trebuie luate în seamă. Nu faptul că ieri aţi fost în locul x şi mâine o să mergeţi în y.

Multă baftă!

Probleme de limbaj…

Revin pe blog!

Credeaţi că m-am lăsat de scris? Niciodată! Pentru că scriu ceea ce văd. Atât timp cât o să văd, o să scriu.

Acum vreo două zile, priveam un documentar. Nu mai ştiu pe ce canal. Erau prezentate două cazuri:

- 2 fetiţe crescute de o haită de lupi care au trăit ceva timp în junglă

- Un băiat care a trăit singur în junglă de la 4 ani până la 16

O să vă prezint pe scurt aceste două poveşti după care voi face o asociere cu problemele de limbaj ale noastre. O să vedeţi de ce.

Cazul celor două fete a a fost oarecum ciudat, pentru că nimeni nu ştia cum au ajuns singure în junglă la o vârstă atât de fragedă, adică 2-3 ani. Au fost adoptate de o haită de lupi, de la care au învăţat felul în care se comportă aceştia şi au mâncat numai carne vie. În timp se comportau exact ca lupii: nu vorbeau, încercau să vâneze, mâncau cu puii lupilor…e ciudat cum au rezistat atâţia ani. Fetele au fost găsite de o echipă de exploratori şi duse la un centru de reabilitare. Una din ele nu a rezistat mult între oameni (nu pot să îmi explic de ce) iar pe cea de-a doua o vizau planuri măreţe. Voiau să înceapă prin a o învăţa să vorbească dar se pare că nu a mai învăţat niciodată. Ulterior a murit şi aceasta.

Motivul pentru care nu a învăţat să vorbească?

Se pare că oamenii au capacitatea de a vorbi, dar trebuie să audă de mici grupurile noastre de cuvinte pentru a le putea pronunţa mai târziu. Trăind între lupi, se pare că fetele nu au fost capabile decât să reproducă nişte sunete asemănătoare lupilor…

Cel de-al doile caz, cu băiatul care a plecat singur în junglă de la 4 ani este un pic mai special. După ce a plecat de acasă, 16 ani a dormit într-un copac de înălţime foarte mică pentru că era singurul în care se putea urca…el a stat în compania maimuţelor. A mâncat mereu de la maimuţe şi s-a jucat cu ele. A fost găsit în junglă la vârsta de 16 ani , şi a fost dus la un centru de reabilitare, dar un angajat a preferat să îl ia acasă pentru a se putea ocupa mereu de el. După un an, băiatul a învăţat să vorbească , dar are o mentalitate de copil de grădiniţă. Excelează în schimb în alte domenii, de exemplu la fotbal şi atletism.

E ciudat cum un om poate să înveţe atât într-un an. Dar poate depinde şi de firea omului.

Şi acum să fac o asociere între aceste două probleme şi prietenii mei care mă critică pe blog şi nici măcar nu ştiu să scoată două cuvinte corecte din punct de vedere gramatical, ca să nu mai vorbesc de mesajul pe care vor să-l transmită.

În momentul în care stai între nişte oameni care nu ştiu să vorbească, sau folosesc înjurături în loc de salut, zic la messenger – mess, nu fac altceva decât să stea şi să răspundă la ordine…creierul vostru se duce dracu. Voi nu sunteţi în stare să gândiţi. Iar în momentul în care eu vă vorbesc frumos sau cineva încearcă să vă facă să vorbiţi frumos, muriţi! De ce? Pentru că trăiţi într-un mediu din care nu aveţi ce să învăţaţi, unde nu vă puteţi dezvolta aceste abilităţi de a comunica şi se a transmite ceva fără „ să te fut în gură de fraier!” , „ dă-l mă în morţi măsi! „, papagal, etc.

Mai este un caz…cel al băiatului. Unii dintre voi puteţi fi modelaţi dacă vă ia cineva din mediu în care trăiţi. Dar o să vă loviţi de o problemă: o să aveţi o mentalitate mult mai proastă decât oamenii care v-au salvat. Oricum e mai bine decât să rămâi aşa şi să nu faci faţă, nu?

Vreau să le mulţumesc oamenilor care ştiu să vorbească şi să se exprime pe blog-ul meu dar şi celor care mă critică. Fără voi nu aş fi ajuns aici! Mulţumesc!

NU-MI STRIGAŢI CE SĂ FAC…

Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…! Nu-mi strigaţi ce să fac…!v

N-am fost prea activ pe blog!

N-am fost prea activ pe blog în ultimele zile…am avut foarte mult de umblat şi foarte multe de rezolvat. Toate s-au terminat aşa cum aş fi vrut…asta-i bine!:p

Nici în momentul de faţă nu îmi vine să scriu…am avut nişte probleme în familie şi numai de blog nu mi-a ars.

În încheiere vreau să spun că am prieteni puţini da’ buni!

Mulţumesc!

Bloggeri făcuţi nesimţiţi pentru că îşi exprimă un punct de vedere…

A fost cazul lui Gabi, care după ce şi-a expus un punct de vedere cu privire la o campanie politica a fost făcut nesimţit de către un simpatizant al partidului respectiv…

- Omule, e dreptul lui să se exprime… chiar dacă nu are o părere pro…mai ales cand este apolitic!

Nu poţi cere tuturor să aibă aceeaşi orientare politică!

Aveţi aici discuţia: http://www.craiovablog.org/2008/11/07/soarecii-pesedistilor-ma-fac-nesimtit.html

Primul bal al facultăţilor…

Proaspăt întors de la Balul Bobocilor al Facultăţilor de Electrotehnică, Electromecanică şi Litere.

Vreau să felicit din start echipa organizatoare şi anume, Organizaţia Studenţilor Politehnişti Profil Electric din Craiova şi Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Litere. O organizare şi o sincronizare foarte bună a activităţilor deoarece, ceea ce aţi văzut voi pe scenă a fost nici un sfert din munca depusă de echipă.Felicitări.

Sala a fost plină, aşteptând din moment în moment sosirea trupei IRIS, dar până la IRIS s-au delectat cu dansuri şi concursuri foarte bine organizate.

Balul a început prin prezentarea concurentelor, urmată de câteva minute de dans ale unei şcoli de dans al cărei nume îmi scapă momentan. Toate acestea au fost urmate de concursuri amuzante, după care a urmat un moment frumos ce s-a concretizat printr-un dans al unor fetiţe de 8-9 ani. Superb!

A urmat o prezentare de modă, urmată de faimosul concurs de cultură generală unde fetele au trebuit să aleagă cu gust, un răspuns corect din marea de variante de răspuns pe care le aveau, dintre o plimbare la Viena cu trăsura sau cu o decapotabilă, să aleagă cu gust între carieră şi familie, să aleagă cu gust între o aventură cu un necunoscut într-o seară sau o aventură cu prietenul celei mai bune prietene şi altele. Se pare că fetele au dat dovadă de bună creştere şi au ştiut să aleagă cu gust.

Un alt punct interesant a fost prezentarea garderobei un pic mai speciale a concurentelor…rochii confecţionate din hârtie, cd-uri sau din baloane, au făcut deliciul publicului timp de câteva minute.

Bineînţeles a urmat IRIS. Când vine vorba de IRIS, nu am cuvinte. MAGNIFIC! Felicitări echipei pentru faptul că au reuşit să aducă iar la Craiova aceşti giganţi ai muzicii româneşti. SUPERB!

Ce mi-a plăcut:

IRIS

prezentarea rochiilor formate din diferite accesorii

copiii care au dansat

CE NU MI-A PLĂCUT:

Acelaşi afiş făcut de mine anul trecut (care nu a mai rămas în stadiul acela făcut de mine şi arată jalnic). Era binevenită o schimbare a afişului. Unde’s minţile strălucite acum?

O prezentare modestă în power point,deoarece cea concepută de mine acum 2 seri până la 4 dimineaţa, a fost modificată pentru că apărea undeva jos copyright Cătălin Buzatu. A rămas din ea doar fundalul şi pozele modificate de mine. Eu am încercat doar să ajut…daca ei au intrepretat altfel…

IRIS au cântat foarte puţin…45 de minute!

În încheiere felicitări echipei! Bravo! Tineţi-o tot aşa. Încercaţi să nu mai furaţi materiale de la oamenii care vor să vă ajute!

Au mai scris pe aceasta tema: CraiovaBlog!

Tribute to Brâncuşi

Datorită faptului că Bogdan (ARTCREATOR.RO) mi-a adus aminte de faptul ca nu îl respect pe Brâncuşi, m-am gândit să îi aduc şi eu aminte de un desen facut de mine acum ceva timp, legat de Brâncuşi…

Se pare că dacă îmi petrec ceva timp lucrând în cinstea lui, nu îl respect…

Desenul se află expus pe site-ul ARTCREATOR.RO, iar restul desenelor mele le puteţi găsi aici!

Fusei iar la Târgu Jiu…

Niciodată nu ratez ocazia de a merge la Târgu Jiu. De data asta mii de mulţumiri lui BOGDAN!

Am trei lucruri de care nu mă pot desparţi: COLOANA, POARTA şi MASA! (nu mă corectaţi vă rog…ştiu şi eu că se numesc Masa Tăcerii, Coloana Infinitului şi Poarta Sărutului, dar mie aşa îmi place să le spun). Ar fi interesant să vedem câţi ştiu ce reprezintă… luate separat după care tot ansamblul…

Pentru a nu ştiu câta oară spun: Târgu Jiu – un loc superb încărcat de istorie şi artă!

P.S.: Mi-am găsit un nou prieten! ))